Blogul lui Ioan Ivaşcu

Carte poştală din secolul XIX Sursa foto: okazii.ro Portul învăţătoarelor Pentru vară: 1) Cămaşă de pânză de in sau de cânepă, simple sau amestecate cu bumbac, şi cu borangic, cu puţine cusături cu arnici; iar penttu zilele de sărbătoare, mai încarcate cu arnici sau mătăsuri, însă fără fluturaşi. Croaiala cămeşii să fie cu mânecile creţe de sus de la bantă şi guleraşul să fie îngust de un deget, partea de jos a mânecilor va fi de asemenea înceţită în bantă. 2) Pieptar fără mâneci, de materie în mai multe iţe îesut din lână fină d-o singură culoare, simplă sau amestecată cu in, cânepă sau mătase de ţară. Lungimea până la brâu, şi scobit până în partea de sus a pieptului să se vadă cămaşa . Impregiurul marginilor va fi tivit cu şiret negru sau colorat, lăţimea şiretului va fi ca de un deget . 3) Minteanul cu mâneci de şiac subţire de  o singură culoare, tivit impregiur cu şiret negru sau materie de altă culoare croit comod sau pe talie, lungimea ca de pe 10 cm, peste ...

 Învăţător român din secolul al XIX-lea  Pe timpul verii: 1) Pălărie neagră de pâslă sau pălărie de pae de provenienţă din ţară, format românesc, după obiceiul locului 2) Cămaşă de pânză de cânepă, in, bornagic, lungă, până aproape de genunchi şi purtată totdeauna afară, peste cioareci sau iţari 3) Cingătoare de piele (chimir) sau brâu de lână 4) Pieptar fără mâneci (ce se zice şi ilic) de pânză (in sau cânepă) sau de lână până la brâu, cu nasturi tivit de jur-împrejur, şi pe la buzunare cu şiret negru sau colorat, din găitan de lână sau bumbac de aceeaşi culoare 5) Minteanul cu mâneci, de culoare închisă, confecţiune închisă ca şi pieptarul 6) Sucman de materie de lână (şiac) lucrat în casă, de jur-împrejur cu găitan negru sau şiret, cu glugă lungă până la genunchi. Pentru sărbători cu preferinţă albă. 7) Iţari sau cioareci (pantaloni) de cânepă, in ori lână ţigaie, strâmţi pe picior, încreţiţi sau întinşi, după obiceiul locului şi purtaţi întotdeauna în c...