Blogul lui Ioan Ivaşcu

Leonard Cohen - Heart with no companion

ROJO®artspace opening exhibition e ceasul la care tramvaiele destramă stele în zori, peticindu-le, mai apoi, cu clavicule de îngeri căzuţi. mă desprind anevoie din crengile somnului, parc-aş fi Absalom, fugărit, din iubire, de tatăl său, David, ochii mi se deschid ca nişte metafore prăfuite, sunt singur în bezna parfumată a cearşafului, bucurându-mă, totuşi, de o nouă zi în acest paradis provizoriu

Scris azi, la Borşa suntem doar nişte monştri de tandreţe, jonglând cu suflete-n ruină, într-un oraş cu triste feţe, în care primăvara se amână Leonard Cohen - Dance me to the end of love Imagine preluata de pe site-ul lui Leonard Cohen.

Aseara am trait inca o data starea de gratie pe care ti-o daruieste corul suporterilor lui Liverpool, cantand "You'll never walk alone". Liverpool-Arsenal 4-2.

plouă mărunt, îmbătrânesc poeţii, duminica-şi arată sânii moi, iubirea dă în foc, tresar pereţii, nu mai există viaţă de apoi e soare-afar', îmbătrânesc licorne, lunea-şi arată colţii - de şacal, visele-s moarte în albastre ciorne, uitarea, în decor, păşeşte triumfal

Poezie scrisă azi, împreună cu prietenul Aurel Bumbaş, alături de care mă puteţi admira în fotografia de mai sus: plouă mărunt, îmbătrânesc poeţii, duminica-şi arată sânii moi, iubirea dă în foc, tresar pereţii, nu mai există viaţă de apoi plouă mărunt, întineresc nămeţii, lunea se scurge prin rigole înapoi, se-ntorc acasă îngerii tandreţii, în colţul gurii cu ţigări de foi, plouă mărunt, pe pleoapa dimineţii alunecăm nefericiţi şi goi, poftind la tainele virginităţii, ca Dumnezeu l-Adamul din noroi

şi varianta în vers alb, pornind de la versul: nimeni nu îmbrăţişează pe nimeni,