Postări

Se afișează postări din noiembrie, 2010

Peisaj cu tine

Ţi-au căzut pe buze   florile lăuze   şi de-atunci tot plouă   ploaie fără rouă,   cerbii lopătari   cască gene mari,   hăuri peste hăuri   prin pietre şi tăuri:   toamnă nu îşi lasă   zărea mătăsoasă   peste văi-năluci!   plouă de atunci   ca-ntr-o sărutare   cu vers ca de sare   şi ninge carnal   val născând alt val! 

Canalii. La moartea lui Adrian Păunescu

Nici nu s-a răcit bine trupul lui Adrian Păunescu, și neomul Vladimir Tismăneanu , acompaniat de o șleahtă de pseudointelectuali gen Mihnea Blidariu ,  Mihai Goțiu sau Dan Tăpălagă , s-a năspustit să-i calce cadavrul în picioare.  Vă rog să observați faptul că de fiecare dată se găsesc câteva canalii de serviciu care atacă morții românilor cu o nerușinare incredibilă. Vă reamintesc că la moartea lui George Pruteanu, Alina Mungiu își vărsa fierea în România liberă, în momentul în care distinsul profesor nu fusese încă îngropat.  De această dată, flașnetele antiromânești poartă alte măști, dar fac parte din aceeași piesă de prost gust. În loc să păstreze decența, canalia volodea, asemenea gânganiei uriașe din Metamorfoza kafkiană, s-a dedat instinctelor celor mai josnice, simțind miros de sânge românesc. Fiul, zic unii tâmpițel, al Ciungului scuipă cu aceeași candoare specifică imbecililor în locurile în care altădată pupa. Măcinat de o ură viscerală împotriva românilor, gângania vo