Blogul lui Ioan Ivaşcu

Argentinianul Messi, ridiculizând doi brazilieni Sursa foto: gsp.ro Cine mai poate opri Barcelona din marşul ei triumfal spre depăşirea tuturor limitelor umane şi fotbalistice?  Dacă şi brazilienii, doar cu numele astăzi, de la Santos, crescuţi boem din spiritul Copacabanei , au clacat lamentabil în finala Campionatului Mondial al Cluburilor (0-4) , cred că doar extratereştrii în carne şi oase ar putea detrona omniprezenta Barcelona. Acum, la sfârşit de an sportiv , deschizi orice mijloc de comunicare, radio, tv, internet, şi la sport auzi/vezi/citeşti doar despre Messi, Guardiola sau Xavi. Şi aceşti jucători merită din plin toate laudele. Deşi este o echipă de artişti , victoriile Barcelonei se datorează unui ingredient esenţial, raţiunea , care i-a făcut pe conducători să elaboreze planuri pe termen lun şi foarte lung .  Nu l-am văzut niciodată pe vreunul dintre preşedinţii Barcelonei încălecându-şi luxoasa limuzină şi urlând cât îl ţineau bojocii, să se audă la

Diva care păşea, desculţă şi modestă , peste inimile noastre ne-a părăsit   sau, după cum spune ştirea,   a încetat din viaţă , cu o discreţie scandaloasă într-o insulă despre care nimeni nu prea ştie pe unde se află, în strania Republică a Capului Verde . Loc pe care l-a cântat în câteva melodii.  Avea 70 de ani, nu 27, ca Amy Winehouse . De aceea. plecarea ei nu a produs aceeaşi emoţie , fiind trimisă pe la finalul jurnalelor de ştiri .  Era unul dintre puţinii artişti care te învăluiau într-o atmosferă aparte , de la primele acorduri, ca să nu mai spun de momentul în care începea să cânte versurile, care aduceau cu ele oceane de sentimente răvăşitoare .  Fie că era vorba despre Besame mucho sau despre alte melodii mai puţin cunoscute, Cesaria Evora reuşea să le imprime acelaşi stil, în care emoţiile năvăleau fără voia noastră. Şi pentru că e timpul liniştii , permiteţi-mi ca, înainte de a asculta cântecul Tiempo y silencio , să-l parafrazez pe Marin Sorescu,