vineri, 2 decembrie 2011

Denisa Curtaşu, o pianistă abandonată de statul român

Denisa şi marea ei pasiune, pianul
Guvernanţii României proclamă aproape zilnic moartea statului care ajută oamenii. Doi dintre oamenii care au nevoie de ajutorul unui stat inconştient sunt Cătălin Curtaşu şi fiica lui, Denisa, care a intrat prima pe listă la un Conservator italian, fiind o pianistă promiţătoare. 

Vă redau, în rândurile ce urmează, Memoriul scris de Cătălin Curtaşu, cu speranţa că această situaţie se va rezolva, iar Denisa va păşi peste câţiva ani pe marile scene ale lumii:

MEMORIU

Subsemnatul, Curtaşu Lucică Cătălin, în vârstă de 42 ani, persoană cu handicap, divorţat, am sub întreţinere pe fiica mea, Curtaşu Denisa Andreea, în vârstă de 13 ani. Ea studiază pianul având rezultate de excepţie. Trei ani a studiat în România la Liceul Bălaşa Doamna din Târgovişte, având rezultate bune.
 În urma unui concurs în Italia a primit invitaţia de a studia în Italia. În urmă cu doi ani a susţinut examen la Conservatorul din Potenza, Italia, unde a fost admisă cu nota 10 la numai 11 ani.


Acum este anul trei de studiu la Conservatorul din Firenze, unde în vara acestui an am reuşit să ne transferăm. Taxele acestui conservator sunt foarte mari în comparaţie cu venitul nostru. Am plătit deja 1200 euro si mai avem taxe de plătit, manualele speciale pentru studiul la conservator costă în jurul sumei de 150 euro.


Noi locuim la 70 de km de Firenze si pentru a frecventa cursurile conservatorului cheltuielile lunare depăşesc 200 euro pe lună. Pentru casa pe care noi o avem închiriată plătim lunar chirie în valoare de 500 euro, plus cheltuielile la întreţinere care ajung la peste 200 euro lunar pe timp de iarnă.


Menţionez că, cu toate că fiica mea a avut şi are rezultate de exceptie, nu a beneficiat şi nu beneficiază de o bursă de studiu sau de merit, nici din România, nici din Italia. Din Italia nu este posibil, pentru că încă nu am reuşit să ne facem domicilu şi rezidenţa, urmând să ne facem în timp, pentru că acum avem un contract de închiriere pe casa unde locuim, dar acest lucru durează.


Vă aduc la cunoştinţă că venitul nostru aici este din drepturile bănesti oferite de statul român unei persoane cu handicap, care este foarte mic şi pe care de un an nu îl mai primesc măcar întreg. Prin acest memoriu vin cu marea rugăminte ca fiica mea să beneficieze de o bursă de merit sau de studii din partea dumneavoastră ca prin acest fel să-şi poată continua studiile şi toate sacrifiicile de până acum să aibă un bun curs si ea să ajunga acolo unde s-a propus.


Sau să primim de la dumnevoastră un sprijin financiar cu care să putem merge mai departe până când reuşim să obţinem actele necesare aici şi atunci să putem beneficia de o bursă sau alt suport financiar .Cu speranţa şi încrederea că se va găsi o soluţionare favorabilă, eu va mulţumesc.


Pentru cele relatate mai sus am să ataşez la acest memoriu, acte doveditoare:diplome, acte, adeverinţa de venit, certificat de handicap, adeverinţe de la conservator, chitanţe taxe conservator, chitanţe de la chirie. Şi linkurile de la articolele din ziare : din Evenimentul zilei,  Adevărul şi Gazeta Românească.

Pentru mai multe relaţi sau acte în completare ne puteţi contacta la ID-ul de mess: catahelp sau pe Facebook: Cătălin şi Denisa.
Contul în care putem primi sprijinul dumneavastră este in lei şi ridic eu aici în euro. Contul este deschis la Raiffeisen Bank: cont RO36RZBR0000060009508461
Titular Curtaşu Lucică Cătălin

Vă Multumesc Din suflet !
cu multă stima si respect !
Curtaşu Lucică Cătălin




În ultimele săptămâni, se pare că lui Cătălin i-a fost sistat şi ajutorul dat de statul român. 


Vă rog să o ascultaţi pe Denisa şi să decideţi dacă merită o şansă. Poate i-o va da unul dintre potenţii financiari ai zilei, pentru ca peste ani să avem o mare pianistă. Sau poate că statul român se va trezi din prea lunga letargie şi îi va oferi o bursă de studii. 


Urmează o înregistrare emoţionantă a emisiunii Povestea mea, de la Antena 1, în care Denisa apare alături de regretatul Johnny Răducanu:





Cum se îmbrăcau învăţătorii români, la 1882


Învăţător român din secolul al XIX-lea
Pe timpul verii:

1) Pălărie neagră de pâslă sau pălărie de pae de provenienţă din ţară, format românesc, după obiceiul locului
2) Cămaşă de pânză de cânepă, in, bornagic, lungă, până aproape de genunchi şi purtată totdeauna afară, peste cioareci sau iţari
3) Cingătoare de piele (chimir) sau brâu de lână
4) Pieptar fără mâneci (ce se zice şi ilic) de pânză (in sau cânepă) sau de lână până la brâu, cu nasturi tivit de jur-împrejur, şi pe la buzunare cu şiret negru sau colorat, din găitan de lână sau bumbac de aceeaşi culoare
5) Minteanul cu mâneci, de culoare închisă, confecţiune închisă ca şi pieptarul
6) Sucman de materie de lână (şiac) lucrat în casă, de jur-împrejur cu găitan negru sau şiret, cu glugă lungă până la genunchi. Pentru sărbători cu preferinţă albă.
7) Iţari sau cioareci (pantaloni) de cânepă, in ori lână ţigaie, strâmţi pe picior, încreţiţi sau întinşi, după obiceiul locului şi purtaţi întotdeauna în carâmbii cismelor.
8) Cisme (ciobote), până aproape de genunchi, de iuft sau de vacs.

Pe timpul iernii:

1) Căciulă neagră sau albă de miel. formatul după obiceiul locului.
2) Cămaşa ca în timpul verii
3) Cămaşă  şi şerpar, de piele, lat de 10-20 cm, purtat cuu sau fără brâuşor pe el.
4) Peptar cu mâneci în felul celui de vară, însă de materiale de lână mai groasă.
5) Cioareci de lână, însă mai groasă decât cea de vară.
6) Sucman de aba, alb sau negru
7) Cojocul sau bondiţa cu cusături de mătase sau lână, fără mâneci, scurt pînă la brâu, încheindu-se la subţioară şi purtându-se pe sub sucman
8) Cojoc cu mâneci, simplu sau înflorat, încheindu-se d înainte după obiceiul locului
9) Manta lungă (ipingea) de lână groasă, de orice culoare, cu glugă, cu sau fără mâneci

Aceste recomandări aveau valoare de lege, fiind publicate în Monitorul oficial, nr. 46, din 27 mai 1882, sub titlul Regulamentul pentru stabilirea portului învăţătorilor şi învăţătoarelor şcoalelor din ţară. Costumul naţional devenea obligatoriu.

În articolul următor, vă voi prezenta vestimentaţia învăţătoarelor în funcţie de anotimp.