Postări

Se afișează postări din decembrie 2, 2011

Denisa Curtaşu, o pianistă abandonată de statul român

Imagine
Denisa şi marea ei pasiune, pianul Guvernanţii României proclamă aproape zilnic moartea statului care ajută oamenii. Doi dintre oamenii care au nevoie de ajutorul unui stat inconştient sunt Cătălin Curtaşu şi fiica lui, Denisa, care a intrat prima pe listă la un Conservator italian, fiind o pianistă promiţătoare.  Vă redau, în rândurile ce urmează, Memoriul scris de Cătălin Curtaşu, cu speranţa că această situaţie se va rezolva, iar Denisa va păşi peste câţiva ani pe marile scene ale lumii: MEMORIU Subsemnatul, Curtaşu Lucică Cătălin , în vârstă de 42 ani, persoană cu handicap , divorţat , am sub întreţinere pe fiica mea , Curtaşu Denisa Andreea , în vârstă de 13 ani. Ea studiază pianul având rezultate de excepţie. Trei ani a studiat în România la Liceul Bălaşa Doamna din Târgovişte , având rezultate bune.  În urma unui concurs în Italia a primit invitaţia de a studia în Italia. În urmă cu doi ani a susţinut examen la Conservatorul din Potenza, Italia , unde a fost

Cum se îmbrăcau învăţătorii români, la 1882

Imagine
 Învăţător român din secolul al XIX-lea  Pe timpul verii: 1) Pălărie neagră de pâslă sau pălărie de pae de provenienţă din ţară, format românesc, după obiceiul locului 2) Cămaşă de pânză de cânepă, in, bornagic, lungă, până aproape de genunchi şi purtată totdeauna afară, peste cioareci sau iţari 3) Cingătoare de piele (chimir) sau brâu de lână 4) Pieptar fără mâneci (ce se zice şi ilic) de pânză (in sau cânepă) sau de lână până la brâu, cu nasturi tivit de jur-împrejur, şi pe la buzunare cu şiret negru sau colorat, din găitan de lână sau bumbac de aceeaşi culoare 5) Minteanul cu mâneci, de culoare închisă, confecţiune închisă ca şi pieptarul 6) Sucman de materie de lână (şiac) lucrat în casă, de jur-împrejur cu găitan negru sau şiret, cu glugă lungă până la genunchi. Pentru sărbători cu preferinţă albă. 7) Iţari sau cioareci (pantaloni) de cânepă, in ori lână ţigaie, strâmţi pe picior, încreţiţi sau întinşi, după obiceiul locului şi purtaţi întotdeauna în c