duminică, 11 mai 2008

Emeric Imre- Sinuciderea lui Don Juan- Ion Minulescu




In noaptea-n care Ea nu m-a mai vrut
Am inteles ca sunt un om pierdut,
Si-n noaptea-aceea, chiar, m-am sinucis
Cu propria-mi legenda-n manuscris...
Dar cand pe catafalc mi-au asezat
Cadavrul de amant incornorat
Si-am inteles ca faima mea de Don Juan
N-a fost decat un simplu titlu de roman,
M-am revoltat ca marea nedreptate,
Ce mi se pregatea-n eternitate,
Mi-o consfintea chiar lasitatea mea
Ca n-am ucis-o mai intai pe... Ea...
Si-n timp ce zece popi ma prohodeau
Si-o suta de femei ma blestemau,
M-am rasucit in lada mea de lemn
Si-am inviat, ca si Cristos... solemn!...
Si-asa,-nsotit de popi si de femei,
M-am indreptat din nou spre casa Ei...
Dar cand am dat cu ochii iar de Ea —
Femeia... tot pe mine m-astepta!...
Si, cum era firesc, ne-am impacat!...
Iar popii-n cor au binecuvantat
Miracolul, ca — desi mort — eram tot viu,
Si-n locul meu intrase Moartea mea-n sicriu!...

Niciun comentariu: