Elegia dimineţii fără muză, Aya Kato- Sleep traveller & Andrea Bocelli - Besame mucho



ROJO®artspace opening exhibition


e ceasul la care tramvaiele
destramă stele
în zori,
peticindu-le, mai apoi,
cu clavicule de îngeri căzuţi.

mă desprind anevoie
din crengile somnului,
parc-aş fi Absalom,
fugărit, din iubire,
de tatăl său, David,
ochii mi se deschid
ca nişte metafore prăfuite,
sunt singur în bezna parfumată
a cearşafului,
bucurându-mă, totuşi,
de o nouă zi în acest paradis provizoriu


Comentarii

Anonim a spus…
excelente poemele!!! felicitari pentru ele!
Ioan Ivaşcu a spus…
bine ai venit, hymerion! iti multumesc pentru aprecieri.

Postări populare de pe acest blog

El Clasico: Prado vs. Sagrada Familia

Scrisori de amor dintr-o provincie tristă (I)

EMINESCU - Ce te legeni (recita Mihail Sadoveanu)