Scrisori de amor dintr-o provincie tristă (III)
plouă bacovian, sufletul somnolent
îşi leapădă hlamida lent
peste umerii goi ai zilei gri,
plictisit de eternul a fi
vinovat, te aştept să revii
în cafeaua dimineţilor, indecent.
să-ţi tăvălesc prin zaţ coapsele arămii,
în timpul unei pene de curent
numai sufletele noastre târzii
sunt porumbei care zboară absent
peste buze arse, pustii,
într-un prăbuşit orient
Comentarii