fără titlu

Iubita mea, din frunze nimic nu se mai naşte
decât poate cenuşa pe care doar aezii
o caută şi-o cântă la cumpăna amiezii
cu sufletul-balaur la pipăirea prăzii

Iubita mea, din mine azi voi fugi departe,
împovărat cu versuri pe care nu le-am scris,
o să-ţi aduc în daruri spoiala unui vis,
cadână pieptănată ca floarea de cais

Iubita mea, doar ochii te mai reţin în mine,
năvoade indecente cu marginile mari,
îţi voi planta la noapte în poartă lăutari
şi în caleşti rotunde te voi sili să sari.

Comentarii

Geanina Codita a spus…
Mari minuni face dragostea, minunate versuri inchinate persoanei iubite. Zile pline de iubire!
Călin a spus…
Mi-ar plăcea să ascult un cântec făcut pentru versurile tale care au, oricum, muzica în ele.

Postări populare de pe acest blog

Stonehenge de Maramureş-brand cultural

Copil în comunism

Interviu: Laurenţiu Bădicioiu: Un festival internaţional de poezie şi epigrame are succes într-o lume manipulată şi manipulantă