pont euxin

ochi,
sfârtecaţi de brize,
în aşteptare,
deşartă lumină-n nisip
Carul Mare,
sinele meu sinele tău
îl respiră,
umbre ruginite
în pietre deliră


păsări mângâie
coapsele dimineţii lascive,
luna-şi agaţă
trena-n ogive,
tăcerea îţi parfumează
sufletu-n clipe,
printre frunze Phoebus
începe să ţipe

întinşi pe pământ,
cu ochi de felină,
din maluri abrupte de peşte solzos
ciugulim
din răstimp în răstimpuri
lumină