suflet

-

marginile lumii dorm ude,

rugina copacilor s-a destrǎmat,
plouǎ cu cioburi de frunze,
miez de noapte ȋndoliat

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

El Clasico: Prado vs. Sagrada Familia

-
Imagine
Messi, bucurându-se la un gol pe Bernabeu,  în faţa lui Casillas Sursa foto: mundodeportivo.com Fotbalul este doar un joc ridicol în care 22 de bezmetici aleargă după o minge? Sau, dincolo de această abordare superficială, ascunde poveşti despre oameni, despre destine şi despre civilizaţii? În această seară planeta întreagă va fi zguduită de un meci de fotbal . Nu, nu vă speriaţi, epicentrul cutremurului nu va fi  Naţional Arena , unde, de la ora 20, se va desfăşura duelul titanilor, Steaua-CFR Cluj . Seismul, localizat pe Stadionul Santiago Bernabeu, le pune faţă în faţă pe  Real Madrid şi FC Barcelona, care   îşi încrucişează pentru prima dată săbiile în acest campionat. Depăşind teritoriul previziunilor tactice sau al reţetelor financiare, putem identifica în acest meci al coloşilor două moduri de a vedea lumea.  Madridul se mândreşte  cu Muzeul Prado , Barcelona se identifică mereu cu Sagrada Familia . Liniei clasice a Madridulu...
Citiți mai multe

Scrisori de amor dintr-o provincie tristă (I)

-
Imagine
Matinală (de completat) c-un aer adolescentin, îşi prăbuşise ieri în fân iubita trupul ei păgân. ploua cu cioburi de lumini şi îngerii-şi lăsau în spini aureola grea de rouă, ploua cum nu credeam să plouă vreodată-n joia tristă foarte a presimţirilor de moarte. şi cu un tremur pătimaş, cădea iubirea peste-oraş, prin cafenele şi pe poduri: îmbrăţişări, săruturi calme, trup împlinit strivit în palme Lectura autorului
Citiți mai multe

EMINESCU - Ce te legeni (recita Mihail Sadoveanu)

-
EMINESCU - Ce te legeni (recita Mihail Sadoveanu) Vezi mai multe video din Blog » - "Ce te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pământ?" - "De ce nu m-aş legăna, Dacă trece vremea mea! Ziua scade, noaptea creşte Şi frunzişul mi-l răreşte. Bate vântul frunza-n dungă - Cântăreţii mi-i alungă; Bate vântul dintr-o parte - Iarna-i ici, vara-i departe. Şi de ce să nu mă plec, Dacă păsările trec! Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele, Ducând gândurile mele Şi norocul meu cu ele. Şi se duc pe rând pe rând, Zarea lumii-ntunecând, Şi se duc ca clipele, Scuturând aripele, Şi mă lasă pustiit, Vestejit şi amorţit Şi cu doru-mi singurel, De mă-ngân numai cu el!"
Citiți mai multe