va ploua, presupun,
cu flori mari de tutun,
peste umeri uimiţi,
vor mai fi răstigniţi,
prin zăpezi vor fugi
dumnezei arămii,
sfinţi ursuzi, dezlegaţi
din al zilei nesaţ,
prinţii nopţii subţiri
vor cânta prohodiri,
tămâind ca prin vis
un oraş interzis,
în delir bizantin
ne-om ascunde în fân
şi sătui şi tăcuţi,
pe trei sferturi desculţi,
printre gânduri, prin ceţi
zămisli-vom poeţi.
şi în aerul rar
vom vâna chihlimbar
ne va fi şi urât
de atâta trăit,
muritor de frumoşi
la cântat de cocoşi
Postări
<
3 comentarii:
"va ploua, presupun,
cu flori mari de tutun"
încerc sã spun un pic mai mult decât atât şi, of, nu mă simt în stare, pentru că ai creat o imagine puternică dintr-un aparent joc cu cuvinte care sună bine
îţi mulţumesc pentru interesul constant
subscriu ceea ce a spus si calin,mai adug dupa ploaia de cu flori mari de tutun,vine o ploaie cu florile sufletului meu,iar mirosurile isi spun
pe ce carariale tineretii ne indreptam acum?
felicitarii prietene adevarat!!!!!
Trimiteţi un comentariu