Opriţi motoarele urii! Concluzii după CFR vs. U

Chiar dacă s-a desfăşurat fără incidente, meciul dintre CFR şi U Cluj a răscolit iarăşi demonul urii din sufletele suporterilor. 

Săptămâna care a precedat confruntarea care se voia un El Clasico de Ardeal s-a înscris pe coordonatele derby-urilor mioritice. În loc să se îmbrace la frac şi să împartă aceeaşi lojă, conducătorii celor două echipe de pe Someş s-au înghesuit la uşile televiziunilor de sport, cu găleţi de zoaie în ambele mâini, turnându-şi-le galant în cap şi dispreţuindu-i pe mitici.

Ofiţerul de presă de la CFR îi face retarzi mintali pe administratorii siteului suporterilor U-işti, ucluj.ro, care nici ei nu se lasă mai prejos şi numesc stadionul din Gruia cocină, iar numele echipei adverse, ca şi al jucătorilor lui Jorge Costa, este scris ***, în aşa fel încât live textul cuprinde secvenţe de genul: Minutul 86: Intră *** şi iese ***

Ca să filosofăm puţin pe marginea fenoomenului, putem afirma că orice echipă se autodefineşte prin prezenţa adversarelor, iar fairplay-ul este o valoare pomovată obsedant. Nu cred că suporterii lui Real Madrid scriu pe site-urile lor că au bătut, pe Camp Nou, echipa ***. E o onoare să o bată pe Barcelona, cu nume şi prenume.

Cu ce ajută fotbalul şi propria echipă aceste steluţe? Suporterii lui U se recomandă prin istoria de aproape 100 de ani, prin exilul echipei la Sibiu din timpul Diktatului de la Viena, când echipa a intrat pentru totdeauna în sufletele românilor, şi prin aura de romantism pe care a adus-o de multe ori în Divizia A. Aceasta este cartea de vizită a lui U. 

Ce poate fi mai frumos decât ceea ce scria (nu ştiu dacă mai scrie) pe zidurile de lângă bătrânul Ion Moina, Mamă, te iubesc, dar nu ca pe U, teribilă declaraţie de dragoste care intră în domeniul paranormalului?

Suporterii din faţa porţilor stadioanelor sau din interiorul lor uită că fotbalul este, până la urmă, un simplu joc, nu un receptacul al frustrărilor cotidiene. Iubirea, chiar fanatică, pentru propria echipă nu ar trebui să meargă mână în mână cu ura pentru adversari.

Da, dragi suporteri ai lui U, aveţi dreptate, Căile Ferate Române nu s-au înfiinţat în 1907. Da, stimaţi suporteri ceferişti, U nu mai este doar o echipă a studenţilor. Dar aceasta nu înseamnă că trebuie să smulgem bucăţi din caldarâm şi să ne dăm cu ele, reciproc, în cap.

Stimaţi conducători din fotbal, nu puneţi mai presus profitul imediat şi nu injectaţi cu ură motoarele galeriilor. Opriţi, cât se mai poate, tăvălugul urii! Redaţi fotbalul celor care încă îl mai  iubesc!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Stonehenge de Maramureş-brand cultural

Copil în comunism

Interviu: Laurenţiu Bădicioiu: Un festival internaţional de poezie şi epigrame are succes într-o lume manipulată şi manipulantă